Sword Art Online

Îmi place când soarta îmi trânteşte cele mai neaşteptate întâmplări, în cele mai neaşteptate momente.
Am început să vorbesc cu o fată de pe tumblr, este foarte de treabă şi drăguţă ^^ Și ea mi-a recomandat Sword Art Online (pe scurt SAO). Am vrut să-l văd cât timp era on-going. A început în vară. Am văzut 2 episoade și atât. Nu pot ţine pasul cu cele on-going şi, cu timpul, ajung să uit de ele.
Ei bine, Sword Art Online s-a terminat oficial sâmbătă. Toate cele 25 de episoade. Tot atunci mi-a zis şi ea de el. Mi-a reamintit cât mi-a plăcut ideea la început... Şi m-a făcut să-mi doresc să mă uit din nou.
Am primit nenumărate spoilere din partea tumblr-ului, dar asta nu a stricat deloc plăcerea de a urmări acest anime. Atât de mult mi-a plăcut, atât de mult m-a ţinut captivă în lumea pe care a prezentat-o.

Povestea ni-l prezintă pe Kirito, un beta tester, intrând în lumea virtuală a unui MMORPG, Sword Art Online, cu ajutorul unui echipament nou, NerveGear. Acţiunea are loc în 2020, undeva pe-acolo, şi pune accent pe aspectele unui joc şi viaţa jucătorilor. Într-o zi, jucătorii află că nu se pot deloga din SAO şi că trebuie să parcurgă toate cele 100 de nivele dacă vor să revină în lumea reală. De-asemenea, cine moare în joc, moare şi în lumea reală. Şi de-aici începe lupta pentru supravieţuire....

În primul rând, ideea anime-ului este genială, eu nu am mai întâlnit-o în anime-uri. Mi-a plăcut foarte mult, mai ales când au ajuns blocaţi. Foarte bună idee.
Anime-ul este făcut după light novel cu acelaşi nume. 10 volume traduse în engleză, toate downloadate, aşteptând să fie citite. A fost scrisă când autorul era prin adolescenţă, deci a făcut o treabă destul de bună. Nu am citit încă, deci nu o să fac o comparaţie între anime şi novel. O să fie părerea strict subiectivă asupra anime-ului.

Ei bine, a reuşit să mă facă să am acea plăcere de a mă uita. Am stat în ajunul crăciunului special ca să mă uit la cât mai multe episoade. Nu era niciodată destul. Cam asta simţi când te uiţi la SAO. Acţiunea este alertă, nu-ţi dă seama să realizezi ce se întâmplă, că deja treci la altceva. Unii pot numi asta grabă. Dar modul în care a decurs totul a fost perfect.
Grafica este frumoasă, aşa cum ar trebui să ne aşteptăm de la un anime din 2012. Foarte reuşite peisajele şi imaginile de fundal. Personajele sunt reuşite şi arată bine.
Acum, personajele:
Kirito- protagonistul principal al seriei. Ce-mi place la el... Păi, în primul rând vocea. Seiyuu lui nu este unul cunoscut şi are relativ puţine roluri şi mai nesemnificative, însă face o treabă grozavă. Cel puţin, eu de fiecare dată când îl aud, am pielea de găină. Pe urmă, îmi place modul în care evoluează pe parcursul seriei. Nu este ca majoritatea personajelor dintr-un harem, un papă-lapte după care umblă toate fetele. Nu. Devine mai puternic pe parcursul seriei, sentimentele lui iau amploare. De-asemenea, nu este din prima cel mai bun jucător. Este un beta- tester, ceea ce înseamnă că da, ştie mai multe decât majoritatea jucătorilor, însă şi el greşeşte. Dar greşelile îl fac mai puternic. Asta-mi place la el. Da, ajunge cel mai bun într-un final, doar e personajul principal, dar evoluţia lui este ce contează.
Asuna- la început este slabă şi speriată de toată situaţia. Vede totul de parcă fiecare zi în joc e o zi pierdută în viaţa reală. Aşa că scopul ei este să termine cât mai repede jocul, să ajungă înapoi în lumea reală, unde aparţine. La început, Kirito o sfătuieşte să se alăture unei bresle dacă are şansa, ceea ce va şi face, ajungând vice-comandantul breslei Knights of Blood, cea mai bună din joc. Au o reîntâlnire pe la nivelul 67, când practic începe cu adevărat legătura lor. Se împrietenesc cu timpul şi trec prin multe aventuri împreună, Kirito învăţând de la ea că nu va putea fi întotdeauna solo player şi că uneori are nevoie şi de prieteni. În schimb, Asuna învaţă de la el că şi viaţa din joc îi dăruieşte multe oportunităţi şi ar trebui să se bucure de şansa pe care o are: aceea de a trăi o nouă zi, fie ea şi-n lumea virtuală. Acum, multă lume spune că este un personaj feminin plângăcios, care se bazează pe ajutorul celor din jur- alte păreri greşite găsite pe myanimelist. Ea este cel mai puternic personaj feminin din joc şi niciodată nu s-a bazat pe alţii. Întotdeauna ea a fost cea care era gata să protejeze la nevoie, să lupte cot la cot cu Kirito. Nu a renunţat niciodată! Şi o consider una din cele mai puternice personaje feminine pe care le-am întâlnit până acum.
Mă rog, mai apar câteva personaje, în general minore. Celelalte fete sunt pur şi simplu enervante. Absolut toate. Cu siguranţă că acum vorbeşte fana cuplului Kirisuna, dar chiar sunt. Îmi place totuşi că au apărut într-un singur episod, dar a fost de-ajuns încât să dezvolte povestea lor destul de mult.

Povestea este împărţită în 2 arcuri, Sword Art Online şi Alfheim Online. Cu siguranţă, primul a fost mult mai bun decât ultimul. În novel, mai sunt încă 2 arcuri. Eu sincer sper la un al doilea sezon, sau măcar la nişte filme care să cuprindă şi aceste părţi.

Clar, multe laude trebuie să primească şi partea de sunet. Au făcut o treabă foarte bună. Openingurile şi endingurile sunt bune, reuşesc să te introducă în acea atmosferă. Dar cea mai bună parte o reprezintă toate celelalte melodii folosite, în special cele din primul arc. Eu m-am jucat destul de multe MMORPG-uri, şi sunetul chiar ţi-a dat impresia că te aflii într-un astfel de joc. Treabă foarte bine făcută!

Acum, multă lume de pe myanimelist s-a plâns de acest anime, în special de poveste. Nu înţeleg! Mie acel haos general şi modul în care a avansat m-a făcut să rămân absorbită, în ciuda personajelor care mă călcau pe nervi.

Una peste alta, o serie pe care mă bucur că am văzut-o! Mi-a plăcut atât de mult să mă uit la ea! Şi în ciuda părerilor proaste, a devenit uşor unul dintre anime-urile mele preferate datorită cuplului Asuna x Kirito.Modul în care Asuna este gata să facă orice pentru Kirito, şi cum Kirito o pune mereu pe Asuna pe primul loc, indiferent de situaţie. Mult prea superb.