Halloween

Originile Halloween-ului dateaza de pe vremea celtilor. Acestia care au trait in urma cu 2000 de ani in zona in care se afla acum Irlanda, Anglia si nordul Frantei. Ei sarbatoreau venirea Anului Nou pe 1 noiembrie. Aceasta zi era considerata ca fiind sfarsitul verii si al recoltelor bogate si inceputul unui nou anotimp intunecat, friguros: iarna. Celtii asociau aceasta perioada a anului cu moartea.

Ei credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou granita dintre lumea viilor si cea a mortilor disparea. In noaptea de 31 octombrie sarbatoreau festivalul Samhain.
Se credea in in cursul acestei nopti fantomele celor morti se intorceau pe pamant pentru a le face rau celor vii. Aceasta noapte era noaptea in care druizii (preotii celti) faceau predictii asupra viitorului. Pentru o populatie dependenta de o lume naturala, aceste profetii nu faceau decat sa le ofere confortul necesar pentru o iarna lunga si friguroasa.

Pentru a comemora acest eveniment druizii organizau focuri imenese in care sacrificau animale. Ei spuneau ca sacrificarea acestor animale era o ofranda adusa zeilor. Pe toata durata acestor serbari oamenii purtau costume pe care si le confectionau din piele si capete de animale.

Dupa stingerea focurilor ei pastrau cenusa acestora si o considereau drept o amuleta care ii va proteja de lucrurile rele din lume si mai ales de perioada rece a iernii.
In jurul anului 43 inainte de Hristos, romanii au cucerit majoritatea teritoriilor celtilor. In decursul a patru sute de ani cat au dominat aceste teritorii, doua festivaluri de origine romana s-au combinat cu Samhain, festivalul celtilor.

Primul festival era Feralia. Acesta se sarbatorea intr-una din zilele lunii octombrie.
In aceasta zi romanii sarbatoreau scaparea de moarte.
Al doilea festival se tinea in cinstea zeitei Pomona, zeita fructelor si a pomilor. Simbolul acestei zeite este marul si combinarea acestui festival cu cel al celtilor explica de ce de Halloween se practica obiceiul prinderii merelor cu dintii dintr-un bol mare cu apa.

In jurul anului 800, influentele crestinismului au ajuns si pe teritoriile celtice. In secolul 7, preotul Boniface IV a hotarat ca ziua de 1 noiembrie sa fie dedicata tuturor sfintilor. In aceasta zi se aduceau ofrande zeilor si martirilor. In zilele noastre s-a ajuns la concluzia ca preotul voia sa inlocuiasca festivalul celtilor cu o sarbatoare care sa respecte religia crestina.

Aceasta sarbatoare era numita sarbatoare tuturor sfintilor, iar noaptea dinaintea ei (noaptea festivalului Samhain) era numita ajunul tuturor sfantilor (All Hallow Eve). De la aceasata denumire s-a ajuns la cea de Halloween. Mai tarziu, in jurul anului 1000, biserica a hotarat ca ziua de 2 noiembrie sa fie dedicata tuturor spiritelor. Aceasta zi a fost dedicata mortilor. Ea era celebrata asemanator Samhain-ului: cu focuri mari, parade si deghizari in costume care reprezentau sfinti, ingeri si demoni. Cele trei sarbatori (ajunul zilei sfintilor, ziua sfintilor si ziua sufletelor) au fost numite Hallowmas.

Din alta sursa...............

Pare o sarbatoare pagana prin manifestari, si totusi a fost acceptata de biserica. Noi am luat-o de la americani si totusi radacinile ei sunt europene. Este vorba despre povestea noptii de HALLOWEEN.

Halloween sau Hallow’en este o sarbatoare celebrata in noaptea de 31 octombrie. Termenul Halloween este prescurtarea de la All-hallow-even, care este acum cunoscut si ca All Saints’Day.

Activitatiile traditionale include trick-or-treating, focuri in aer liber, baluri mascate, vizitarea “caselor bantuite” si sculptarea bostanilor.

Emigrantii irlandezi si scotieni au dus cu ei traditia in America de Nord in secolul al IX-lea. Alte tari din Vest au “imbratisat” sarbatoare abia pe sfarsitul secolului XX.

Halloween-ul este acum sarbatorit in cateva parti ale Lumii de Vest, cel mai intalnit in Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico si Regatul Unit, iar ocazional in unele parti ale Australiei si Noua
Zeelanda.

Sarbatoarea moderna a Halloween-ului se pare ca are originile din anticul festival Galeic cunoscut ca Samhain. Festivalul Samhain este sarbatoarea sfarsitului sezonului de cultivat in cultura Celtica si este uneori eronat considerata ca fiind “Noul An Celtic”. Traditional, festivalul era practicat de catre paganii antici, de a fura proviziile si de a face masacre.

Galeici antici credeau ca in 31 octombrie, granitele dintre lumea celor vii si lumea mortilor se vor uni iar mortii vor reveni la viata creand boli si stricand recolta. Sarbatoarea implica frecvent focuri in aer liber unde oasele celor macelariti de pagani erau aruncate. Costume
si masti erau de asemenea purtate in timpul festivalului in incercarea de a mima spiritele rele sau de a le speria.

Cand Roamanii au ocupat teritoriul celtilor, cateva traditii romane au fost introduse in festival. Feralia o zi sarbatorita pe sfarsitul lui octombrie de catre romani, ca o zi a mortilor acesta fiind tot un festival, dar inchinat zeitei Pomona, zeita fructelor care a fost introdusa in festivalul de Halloween. Simbolul zeitei Pomona era un mar, care isi are originea in scufundatul dupa mere, de Halloween.

Celtii, care traiau acum 2000 de ani in zonacare acum este acoperita de Irlanda, Regatul Unit si nordul Frantei, sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 noiembrie. Aceasta zi marca sfarsitul verii si al recoltei si inceputul iernii, anotimpul asociat deseori cu moartea.

Celtii credeau ca in noaptea dinaintea Anului Nou limita dintre taramul celor morti si lumea lor devine neclara si ca fantomele celor decedati se intorc sa bantuie pamantul, creand probleme
si stricand recoltele. Tocmai de aceea, in noaptea de 31 octombrie, ei sarbatoreau Samhain, un festival pentru care construiau rugi sacri pe care faceau sacrificii zeitatilor sub forma de grane sau animale. In timpul celebrarii, celtii purtau costume in general facute din piele si capete de animale. Cand sarbatoarea lua sfarsit, ei foloseau focul de la rugii de sacrificiu pentru a-si aprinde focurile stinse mai devreme in aceasi seara. Scopul era acela de a-i proteja pe parcursul iernii care urma.

Probabil de aici a venit ulterior ideea dovlecilor luminati din interior. Ulterior cucerii romane, Samhain-ul celtic a fost combinat cu doua sarbatori de origine romana: Feralia, o zi la sfarsitul lui octombrie, in care romanii isi comemorau mortii si festivalul in care o onorau pe Pomona, zeita romana a fructelor si a copacilor. In secolul VII, influenta crestinismului se extinsese si pe pamantul celtic.

Papa Bonifaciu al IV-lea a stabilit ziua de 1 noiembrie ca fiind dedicata comemorarii sfintilor si martirilor: "Ziua tuturor sfintilor", o sarbatoare care aducea mult cu festivalul celt, dar era desemnata de biserica.Pana prin anii '30, in America, Halloween-ul adus de colonistii englezi, devenise o sarbatoare seculara, dar centrata pe comunitate, cu parade, si petreceri raspandite prin tot orasul. Tot cam in acest timp a fost resuscitata si traditia "trick or treat" care dateaza probabil din vremurile paradelor de Ziua tuturor sfintilor din Anglia.

In timpul festivitatilor, sarmanii cerseau mancare si oamenii le ofereau placinte numite "prajituri de suflet" in schimbul promisiunii de a se ruga pentru sufletele celor morti din familia lor. Aceasta traditie era un mod relativ necostisitor pentru ca toata comunitatea sa se bucure de sarbatoare.

In teorie, oamenii puteau preveni sa fie pacaliti (trick) oferind copiilor
sau celor care le sunau la usa costumati o mica atentie (treat) - bomboane, dulciuri, mere. Obiceiul costumelor de Halloween are radacini adanci in istorie, plecand de la vechii celti chinuiti de gerul iernii, pana la englezii care considerau ca in noaptea in care se deschid portile celor fara viata, nu pot iesi afara din casa decat costumati pentru a speria, la randul lor, fantomele.

Povestea lui Jack O’Lanterns sau care-i treaba cu dovlecii luminosi

Jack O’Lanterns este numele dovleacului care lumineaza casele in noaptea de Halloween.Originea sa este relatata de o poveste irlandeza, despre un barbat numit “Zgircitul Jack “.

Acesta a baut cu Diavolul si, cum nu vroia sa plateasca pentru bautura, l-a convins sa se transforme intr-o moneda de aur pentru a putea plati. Dar Jack a pastrat moneda si a pus-o intr-un buzunar alaturi de o moneda de argint, care facea imposibil ca Diavolul sa isi revina la starea initiala.

Jack l-a eliberat, in cele din urma, pe Diavol, cu promisiunea ca acesta sa nu il deranjeze timp de un an, iar in cazul in care va muri, sa nu ii revendice sufletul. In anul urmator, Jack l-a ademenit pe Diavol si l-a rugat sa se urce intr-un copac pentru a-i aduce un mar. Intre timp, Jack a scrijelit pe scoarta copacului semnul crucii si Diavolul nu a coborit din copac pana nu i-a promis ca nu il va deranja timp de zece ani.

La scurt timp, Jack a murit iar Dumnezeu nu l-a primit in Rai. Nici Diavolul, asa cum s-au inteles, nu l-a primit in Iad nerevendicandu-i sufletul si trimitandu-l afara, in noapte, doar cu un carbune aprins care sa ii lumineze drumul. Jack a pus carbunele intr-un nap si, de atunci, calatoreste pe Pamant.

O data ajunsi in America, irlandezii au adus cu ei obiceiul de a face napi luminosi si de a-I pune in geam, pentru a speria spiritele mortilor si pe cel al lui Jack. Aici au descoperit dovleacul, perfect pentru a-l transforma in “Jack O'Lanterns”.